Konton's house

Riku:
-Nici eu nu stiu...
Am spus ganditor.

Poate era prea devreme pentru aluzii, dar totusi am spus:
-Poate esti indragostit de cineva si de asta.
Am spus ridicand din umeri.

Psycho XD

Riku:
-Nu, nu cred, doar asa sunt eu, ceva mai distant...
Am spus zambind.

-Pacat.
Am spus simplu si la obiect.
-Hai in camera.
Am spus, in timp ce am iesit pe usa baii.

Psycho XD

Riku:
L-am urmat in camera si am spus:
-De ce e pacat?

Mi-am pus pana pe capul sau, intr-un mod mai diferit, precum un parinte.
-Esti rpea mic sa stii.
Si i-am scos limba.

Psycho XD

Riku:
-Sunt major! Spune-mi, te rog.
Am spus facand o fata de catelus.

Am inceput sa rad cand i-am vazut fata.
-Esti adorabil. Am spus fara sa gandesc.

Psycho XD

Riku:
-Mersi, deci imi spui?
Am spus zambind.

-Hmm... nu.
Am spus si m-am aruncat in patul meu.
-Sunt mai mare. Am tot dreptul sa iti ascund lucruri. Tu... nu ai.

Psycho XD

Riku:
-Te looooooog!
Am spus cu ochii de catelus asemeni unui copil.

-M-ai uri, asa ca tac.
Am spus si am zambit trist, continuand s ail privesc cum se prostea.[/b]
-Tac.

Psycho XD

Riku:
-nu te-as uri niciodata, asa ca te rog spune-mi.
Am spus rugator.

-Nu. Te stiu cum faci. Zici ceva si udpa te razgandesti si eu sufar.
Am spus si m-am ridicat din pat, cu gandul de a ma duce in living.
-Deci nu.

Psycho XD

Riku:
-Nu ma razgandesc, jur ca nu te-as uri, nu as avea cum..
Am spus rugator.

-Bine. E pacat fiindca.
M-am apropiat din nou de el, mai exact de urechea sa.
-Fiindca...
Dar in urmatoarea secunda am inceput sa il gadil, pana am ajuns amandoi in pat.

Psycho XD

Riku:
-Fiindca ce? Continua, te rog..
Am spus zambind.

-Mai bine nu. Cat e ceasul? Poate mai da tata pe acasa.
Am spus, sprijinindu-ma in cot.
-Sau iar ne spune cine stie ce aiureli.

Psycho XD

Riku:
-Zi-mi te rog...
Am spus prinzandu-l de maneca tricoului si privindu-l in ochi rugator.

-Intelege ca nu e nu.
Am spus si i-am dat mana la o parte de pe tricou. Am iesit din camera si m-am dus in living, pornind televizorul. Trebuia sa ma linsiteasca ceva.

Psycho XD

Riku:
Nu-mi placea ca imi ascundea ceva si mai ales legat de mine, dar asta e. Am plecat in camera mea, si m-am apucat iar de citit.

M-am plictisit in scurt timp de televizor. De ce? Mi s-a terminat emisiunea in care oamenii mureau in diferite moduri... interesante sa spun.
-Riku! Ti-e foame? Am strigat suficient de tare incat sa am auda.

Psycho XD

Riku:
-Nu, mersi.
Am strigat la fel de tare.

Am urcat pana la etaj, in camera sa.
-Sigur? Nu prea ai mancat azi.
Am spus asta, mai mult ca si o constatare.

Psycho XD

Riku:
-Da, e in regula.
Am spus zambind.